Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat marți seară că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 25 octombrie, punând capăt speculațiilor privind calendarul scrutinului cerut de luni de zile de mișcările de protest. Anunțul a fost făcut într-o emisiune de știri a postului public RTS, iar decizia oficială urmează să fie confirmată miercuri la prânz, când Vucic va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.
„Alegerile vor avea loc pe 25 octombrie”, a declarat Vucic, citat de Reuters și AFP, adăugând că speră ca, după scrutin, Serbia să iasă din criza politică actuală. Convocarea alegerilor vine la aproape doi ani de la declanșarea protestelor anticorupție, alimentate de prăbușirea acoperișului din beton al gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care și-au pierdut viața 16 persoane. Următoarele alegeri parlamentare erau programate inițial abia în decembrie 2027.
Decizia de a organiza alegeri anticipate îi permite lui Vucic, care conduce Serbia de 12 ani, să încerce să își reafirme autoritatea politică. Liderul de la Belgrad a fost desemnat sâmbătă de Partidul Progresist Sârb drept candidat la funcția de prim-ministru, ceea ce sugerează că intenționează să demisioneze din funcția de președinte după convocarea oficială a scrutinului pentru a reveni în fruntea guvernului, post pe care l-a ocupat înainte de a deveni șef al statului în 2017.
Protestele, conduse în principal de studenți, au reprezentat una dintre cele mai serioase provocări pentru puterea lui Vucic din ultimii ani, atrăgând sute de mii de oameni în stradă. Inițial, manifestanții au cerut o anchetă transparentă și stabilirea responsabilităților pentru tragedia de la Novi Sad, însă revendicările s-au extins ulterior, organizarea de alegeri anticipate devenind una dintre principalele solicitări ale mișcării studențești. Opoziția și protestatarii îi acuză pe Vucic și pe aliații săi de corupție, legături cu crima organizată, violențe împotriva adversarilor politici și restrângerea libertății presii, acuzații pe care președintele și susținătorii săi le resping în mod constant.
În ultimele luni, mobilizarea de stradă pare să își fi pierdut din intensitate, însă studenții au anunțat că intenționează să participe direct la alegeri și să prezinte propria listă de candidați. Scrutinul din octombrie se anunță astfel cea mai importantă confruntare electorală pentru formațiunea lui Vucic din ultimii ani, într-un context politic tensionat marcat și de criticile venite de la Bruxelles privind deteriorarea standardelor democratice, presiunile asupra presei și rezultatele slabe în combaterea corupției.
Alegerile au loc pe fundalul relațiilor complicate dintre Serbia și Uniunea Europeană, țara aflându-se în negocieri de aderare la blocul comunitar, dar menținând în același timp legături strânse cu Rusia. Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Moscovei de UE după invazia Ucrainei, iar Vucic a susținut în repetate rânduri că manifestațiile de stradă sunt dirijate din Occident, o poziție contestată de opoziția pro-occidentală.