Conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat, după șase luni, într-o fază pe care diplomații o consideră potențial decisivă, iar presiunea economică exercitată de Washington pare să dea roade, deși nu suficiente pentru a opri ostilitățile. În timp ce bombardamentele nu au reușit să obțină concesii din partea Teheranului, blocada exporturilor de petrol și sancțiunile financiare lovesc tot mai puternic o economie aflată deja în criză, potrivit unor oficiali iranieni de rang înalt citați de Reuters. Cu toate acestea, nici Washingtonul, nici Teheranul nu dau semne că ar fi pregătite să facă pașii necesari pentru oprirea conflictului, iar reapariția atacurilor directe arată cât de fragil rămâne echilibrul.
Cel mai recent episod dramatic s-a petrecut marți seara în Kuhestak, un mic oraș din sudul Iranului, aproape de Strâmtoarea Ormuz, unde o muniție a lovit acoperișul unei locuințe în care se desfășura o nuntă. Bilanțul prezentat de televiziunea iraniană de stat indică cinci morți și aproape 70 de răniți, iar printre victime se numără și un copil de patru ani. Statele Unite nu și-au asumat responsabilitatea pentru atac, dar au confirmat că forțele americane au lovit în acea seară obiective din zonă, iar o investigație Reuters sugerează că explicația unui accident provocat de apărarea antiaeriană iraniană este puțin probabilă.
Patru experți militari au analizat pentru Reuters fotografii și înregistrări video verificate din zona impactului, iar concluzia lor este că distrugerile sunt compatibile cu o lovitură directă asupra casei, nu cu fragmente provenite de la o rachetă care ar fi ricoșat dintr-o altă țintă. Trei dintre experți consideră că muniția a fost cel mai probabil americană, iar ținta forțelor SUA ar fi fost un turn de telecomunicații aflat la aproximativ 135 de metri de locuința în care se desfășura nunta. Imaginile analizate arată pantofi pătați de sânge și decorațiuni de nuntă împrăștiate printre dărâmături, iar unul dintre experți spune că bomba ar fi putut să-și rateze pur și simplu ținta.
Washingtonul a deschis o investigație, iar vicepreședintele american JD Vance a declarat că „investigăm pentru că, evident, ne pasă. Vrem să știm”. Armata SUA susține că nu atacă niciodată în mod deliberat civili, iar un oficial american a declarat pentru Reuters că sunt analizate mai multe variante, inclusiv posibilitatea unei lovituri americane, a ricoșării unei rachete iraniene sau a unui interceptor antiaerian care și-ar fi ratat ținta. Incidentul readuce însă în discuție costul civil al războiului, mai ales după ce în februarie, în prima zi a conflictului, o rachetă a distrus o școală primară din Minab, iar autoritățile iraniene au anunțat atunci peste 175 de morți, copii și profesori.
Pe frontul economic, situația arată tot mai rău pentru Teheran, iar trei oficiali iranieni de rang înalt au declarat pentru Reuters că blocada exporturilor de petrol și noile sancțiuni americane devin din ce în ce mai greu de suportat. Iranul a reușit zeci de ani să găsească modalități de a ocoli sancțiunile, dar de această dată Washingtonul încearcă să închidă inclusiv rețelele financiare externe prin care Teheranul obținea valută și își plătea importurile. Cifrele arată dimensiunea loviturii: exporturile de țiței au coborât în această lună la aproximativ 260.000 de barili pe zi, de la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi în urmă cu un an, potrivit datelor Kpler citate de Reuters.
Comerțul total al Iranului a scăzut cu 25%-35%, potrivit președintelui Masoud Pezeshkian, iar importurile sunt afectate chiar mai puternic. Una dintre cele mai dureroase lovituri a venit din Emiratele Arabe Unite, unul dintre principalele noduri comerciale folosite de companiile iraniene, care au suspendat schimburile comerciale și operațiunile financiare cu Iranul. Rețelele prin care sancțiunile erau ocolite – firme-paravan, petroliere neînregistrate și contrabandă – devin, la rândul lor, tot mai scumpe, iar efectele se văd direct în viața iranienilor.
Rialul s-a prăbușit de la aproximativ un milion pentru un dolar în urmă cu un an la peste 2,2 milioane pentru un dolar, iar inflația medie anuală a ajuns la 69,9%, potrivit datelor oficiale citate de Reuters. Prețurile alimentelor, băuturilor și tutunului cresc într-un ritm aproape dublu, șomajul a urcat la 9,1%, iar numărul persoanelor care au un loc de muncă a scăzut cu aproximativ 450.000 într-un singur an. Poate cea mai grăitoare cifră este însă alta: salariul mediu lunar este echivalentul a aproximativ 125 de dolari, în condițiile în care cheltuielile de bază ale unei gospodării ajung la circa 450 de dolari. „Sărăcim în fiecare zi”, a declarat pentru Reuters o angajată de 34 de ani din Tehran.
Un oficial iranian citat de agenție estimează că țara mai are rezerve de benzină pentru numai aproximativ două luni, iar deși produce petrol, Iranul trebuie să importe benzină din cauza capacității insuficiente de rafinare. Pentru regimul de la Teheran există și un pericol politic evident: deteriorarea economiei ar putea reaprinde protestele masive reprimate violent la începutul acestui an. În acest context, Washingtonul continuă să evite cuvântul „război” pentru a descrie ceea ce se întâmplă, chiar dacă confruntarea militară a reizbucnit și riscul unei noi escaladări rămâne ridicat.