Rada Supremă de la Kiev a adoptat joi, în unanimitate, o declarație istorică prin care recunoaște și condamnă oficial represiunile în masă la care a fost supusă populația civilă maghiară din Transcarpatia în perioada 1944–1946. Documentul a fost votat cu 261 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă și fără abțineri, potrivit Daily News Hungary.
Declarația califică aceste acțiuni drept „crime comise de regimul totalitar comunist” și vizează în mod explicit arestările în masă și deportările în Gulag, vastul sistem sovietic de lagăre de muncă forțată. După retragerea forțelor ungare și germane, în toamna anului 1944, Transcarpatia a intrat sub controlul administrației militare sovietice. Cu implicarea NKVD, poliția secretă sovietică, și a SMERSH, serviciul sovietic de contrainformații militare, autoritățile au efectuat arestări în masă ale bărbaților civili cu vârste între 18 și 50 de ani, sub pretextul mobilizării pentru muncă. Mii de locuitori pașnici ai Transcarpatiei au fost deportați, fără o hotărâre judecătorească, în lagărele sovietice.
Documentul adoptat la Kiev menționează în mod expres „malenky robot”, expresie folosită pentru deportările în masă ale maghiarilor și germanilor din Transcarpatia de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial. Expresia, care înseamnă în acest context „muncă de scurtă durată”, își are originea în pretextul folosit pentru ridicarea civililor: acestora li se spunea că vor fi duși pentru o perioadă scurtă la muncă. Mulți au ajuns însă în lagăre din Uniunea Sovietică, iar un număr mare nu s-au mai întors acasă. Declarația condamnă și represiunile la care a fost supusă populația de etnie germană din Transcarpatia în aceeași perioadă.
Declarația prevede instalarea unor plăci comemorative în memoria victimelor, sprijinirea cercetării științifice și dezvoltarea unor programe educaționale despre persecuțiile din Transcarpatia. Totodată, autoritățile ucrainene intenționează să faciliteze accesul publicului la materialele de arhivă referitoare la aceste evenimente. Potrivit Parlamentului de la Kiev, Ucraina, ca stat democratic care respinge toate formele de totalitarism, are obligația morală de a recunoaște aceste crime istorice și de a onora memoria victimelor.
Decizia vine pe fondul relațiilor tensionate dintre Ucraina și Ungaria, inclusiv din cauza procesului de aderare a Kievului la Uniunea Europeană. Budapesta blochează încă anumite etape ale negocierilor, se opune aderării accelerate a Ucrainei și cere autorităților de la Kiev să pună în aplicare un acord privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia. În acest context, decizia Parlamentului ucrainean reprezintă un gest politic și simbolic important către Budapesta, chiar dacă disputele dintre cele două țări rămân nerezolvate.