Statele Unite au anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, pe care le descriu drept cea mai mare ofensivă financiară din istorie, vizând întreruperea principalei surse de venit a regimului de la Teheran. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că orice țară care continuă să facă afaceri cu Republica Islamică riscă să fie exclusă din sistemul financiar internațional bazat pe dolarul american.
Anunțul vine în contextul în care Washingtonul a evitat cele mai dure măsuri, alegând în schimb să intensifice presiunea diplomatică și economică. Bessent a cerut în mod explicit cooperarea Chinei, cel mai mare cumpărător de petrol iranian din ultimii ani, chiar dacă blocada SUA asupra porturilor iraniene, reînnoită la jumătatea lunii iulie, a redus deja semnificativ fluxurile de petrol către China, potrivit datelor citate de The Guardian.
Experții citiți de publicația britanică apreciază că Washingtonul se teme de o ripostă din partea Beijingului în cazul unor sancțiuni directe împotriva băncilor chineze, mai ales înaintea discuțiilor așteptate luna viitoare între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping. Orice restricții asupra exporturilor chineze de minerale critice ar fi deosebit de sensibile pentru economia americană.
Datele de monitorizare a navelor furnizate de Kpler arată că importurile chineze de țiței iranian au scăzut dramatic în ultimele luni. Dacă în februarie China importa aproximativ 1,57 milioane de barili pe zi, în martie volumul a scăzut ușor, la 1,47 milioane de barili. După eșecul acordului pentru încetarea războiului și reînnoirea blocadei americane asupra navelor și porturilor iraniene, livrările au coborât la 785.000 de barili pe zi în iunie, cel mai scăzut nivel din februarie 2023. În iulie, importurile au crescut ușor, la 823.000 de barili pe zi, dar datele preliminare pentru august indică o scădere la 534.000 de barili pe zi.
Principalii cumpărători de țiței iranian sunt rafinăriile independente chineze, cunoscute sub numele de „rafinării ceainic”, atrase de discountul considerabil oferit față de petrolul tranzacționat pe piețele convenționale. Aceste rafinării supraviețuiesc cumpărând țiței ieftin de oriunde pot și transformându-l în benzină și motorină pentru provinciile învecinate. Marile rafinării de stat din China au evitat petrolul iranian din 2019, când SUA au reimpus sancțiunile împotriva Teheranului, deoarece nu vor să fie excluse din sistemul financiar internațional bazat pe dolar.
Petrolul iranian livrat în China a fost mult timp declarat ca fiind de origine malaeziană și, mai recent, indoneziană, iar tranzacțiile sunt decontate în moneda chineză. Potrivit unor surse din rafinării și traderi implicați în acest comerț, operațiunile se desfășoară într-un circuit închis, printr-un lanț de intermediari greu de urmărit.
Washingtonul și-a intensificat eforturile de a limita achizițiile chineze de petrol iranian după revenirea lui Trump la Casa Albă. În aprilie, SUA au impus sancțiuni împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical din Dalian și a aproximativ 40 de companii de transport maritim și nave, acuzând Hengli că a cumpărat petrol iranian în valoare de miliarde de dolari. Compania a negat acuzațiile. Departamentul Trezoreriei a avertizat, de asemenea, două bănci chineze mai mari că ar putea fi supuse unor sancțiuni secundare dacă s-ar constata că prin sistemele lor circulă fonduri iraniene, dar până acum nu le-a sancționat oficial.
Întrebat despre băncile chineze, Bessent a declarat că „nimeni nu este în afara razei de acțiune a sancțiunilor SUA”. Ministerul chinez de Externe a replicat că sancțiunile și tacticile de presiune nu ajută și că Beijingul va face ceea ce este necesar pentru a-și proteja interesele. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a afirmat la televiziunea de stat că nici China, nici Rusia nu au acceptat măsurile americane și a anticipat că și alte țări le vor respinge.