Prăbușirea unui ghețar din Himalaya a generat un val devastator de apă, noroi și resturi care a măturat o vale din Nepal, provocând moartea a sute de oameni și lăsând alte sute de persoane dispărute. Stuart Dunning, profesor de geomorfologie aplicată la Universitatea Newcastle, a analizat pentru The Conversation succesiunea evenimentelor care au transformat o alunecare de teren într-o catastrofă de proporții. El face parte dintr-un grup informal de peste 50 de experți internaționali în riscuri naturale care colaborează pentru a oferi analize rapide ale unor astfel de fenomene.

Potrivit profesorului, cea mai bună descriere a dezastrului este aceea a unei avalanșe mixte de rocă și gheață, declanșată la o altitudine de aproximativ 4.800 de metri, care a parcurs o diferență de nivel de peste 1.200 de metri. Nu a fost vorba despre un cutremur. Experții încă încearcă să stabilească succesiunea exactă a evenimentelor, existând trei ipoteze principale: o alunecare masivă de teren din roca de bază a antrenat ghețarul odată cu ea; o alunecare de rocă a destabilizat ghețarul, care s-a prăbușit la scurt timp după aceea; sau ghețarul s-a prăbușit primul, antrenând ulterior prăbușirea rocii de deasupra.

Cantitatea de gheață implicată în prăbușirea inițială, la care s-a adăugat probabil gheață antrenată ulterior, a fost suficientă pentru a genera apa necesară transformării masei în mișcare într-un flux devastator de resturi, cu o rază mare de propagare. Un astfel de fenomen este mult mai distructiv decât o avalanșă uscată de rocă. Fluxul s-a deplasat de-a lungul cursului râului, acumulând apă, iar pe parcurs a erodat atât fundul văii, cât și versanții acesteia, materialul acumulat depunându-se în aval.

Ceea ce s-a petrecut acolo este greu de descris, iar nici experții nu știu exact cum ar putea fi catalogat evenimentul: inundație catastrofală provocată de revărsarea unui lac glaciar, alunecare de teren sau avalanșă de gheață. Grupul din care face parte Dunning încă dezbate modul în care ar trebui denumit fenomenul. Este ușor de înțeles de ce primele relatări au presupus că este vorba despre o inundație cauzată de revărsarea unui lac glaciar, cunoscută sub acronimul GLOF, întrucât aceasta este probabil cea mai cunoscută sursă a unor astfel de cascade de fenomene. Totuși, în acest caz, nu a existat niciun lac.

Deocamdată, profesorul numește întregul eveniment o cascadă de riscuri sau un lanț de procese. Totul a început cu o alunecare de teren care a antrenat volume incerte de rocă și gheață, iar cea mai mare parte a gheții s-a topit în urma fragmentării și a căldurii generate prin frecare. „În alte cazuri similare, am descoperit în depozite fragmente de gheață rotunjite, care fuseseră transportate pe parcursul fenomenului și s-au topit abia ulterior”, a explicat el.

Evenimentele se transformă în dezastre atunci când depășesc capacitatea noastră de a le face față, iar puține lucruri ar fi putut rezista în fața unui asemenea val de noroi, roci și apă care se deplasa cu o viteză extrem de mare. Tot ce se afla pe fundul văii sau pe versanții inferiori, pe măsură ce masa de materiale se revărsa în curbele traseului, era expus riscului. Avalanșele de rocă au loc frecvent deasupra ghețarilor din Alaska, unele parcurgând câțiva kilometri, dar diferența este că acestea nu se transformă complet într-o masă fluidă, iar așezările umane nu se află imediat în aval de ele. În Himalaya, însă, ghețarii abrupți și în retragere nu sunt departe de comunități.

Datele din satelit, actualizate adesea zilnic, pot identifica riscuri secundare, precum acumularea de apă în spatele unor blocaje de resturi, ceea ce ar putea declanșa noi inundații bruște, sau prezența unor mase mari de materiale cu aspect instabil. Combinația dintre datele colectate la sol, precum fotografii și înregistrări video, și datele seismice permite măsurarea vitezei de deplasare, adâncimii și conținutului de apă al fenomenului. Aceste informații sunt apoi coroborate cu datele din satelit, care acoperă zone extinse. Imaginile recente confirmă că punctul de trecere a frontierei dintre Nepal și China a fost complet distrus, iar valul a șters complet fundul văii.

Autor

Politică și instituții

Andrei Marinescu — politică și instituții, Prisma Zilei.