Curtea Constituțională a României analizează miercuri două sesizări care pun în discuție echilibrul dintre puterile statului, în aceeași zi în care Parlamentul votează învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Ambele cauze vizează conflicte între instituții și ar putea stabili limitele atribuțiilor Executivului, Legislativului și instanțelor.
Prima sesizare a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Acesta cere CCR să stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția prin adoptarea unei ordonanțe de urgență privind Programul SAFE, după ce Parlamentul i-a retras sprijinul prin moțiune de cenzură. Grindeanu susține că Executivul nu mai avea dreptul să adopte ordonanțe de urgență după pierderea încrederii Legislativului și că, prin OUG 38/2026, a reglementat chestiuni aflate deja în procedură parlamentară. În opinia sa, Guvernul s-ar fi substituit Parlamentului, autoritatea legiuitoare a țării.
Sesizarea arată că, în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură, Executivul ar fi extins semnificativ conținutul ordonanței prin introducerea a 12 articole noi. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai, după retragerea încrederii Parlamentului. CCR trebuie să stabilească dacă această conduită a respectat Constituția și, dacă nu, ce măsuri sunt necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.
A doua sesizare vizează un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați. Sesizarea a fost făcută de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut în instanță o decizie prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să achite aceste restanțe, inclusiv prin rectificare bugetară.
Miza financiară este importantă. Înalta Curte a solicitat plata unor restanțe salariale de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar în acest dosar au fost stabilite și penalități de 1% pe zi de întârziere. Bolojan a susținut că această penalitate ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi. La aceste sume se adaugă alte restanțe salariale din zona parchetelor, estimate la circa 3 miliarde de lei.
Guvernul consideră că instanța și-ar fi depășit atribuțiile prin faptul că a impus Executivului alocarea unor bani din buget. Potrivit argumentelor prezentate de Bolojan, stabilirea bugetului, rectificările bugetare și distribuirea banilor publici țin de atribuțiile Guvernului și Parlamentului, iar instanțele trebuie să aplice legile existente, nu să stabilească modul în care sunt distribuite fondurile publice.
Astfel, în aceeași zi în care Parlamentul decide dacă acordă votul de învestitură Guvernului condus de Siegfried Mureșan, CCR analizează două dosare care ating direct relația dintre principalele puteri ale statului: primul privește limitele Guvernului în raport cu Parlamentul, iar al doilea, limitele instanțelor în raport cu Executivul în gestionarea banilor publici. Deciziile Curții vor avea implicații asupra modului în care sunt exercitate atribuțiile constituționale și asupra stabilității instituționale.
2