Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este aşteptată să pronunţe joi o decizie, după şase amânări succesive, în cazul recursului formulat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa de apel obligase Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan. Aceasta este estimarea oficială a sumelor restante, iar decizia instanţei supreme va stabili dacă Guvernul este obligat să găsească fondurile în bugetul deja aprobat sau prin intermediul unei rectificări bugetare.
Hotărârea ICCJ ar urma să vină la o zi după ce Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă cererea formulată de Ilie Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Respingerea cererii înseamnă că instanţa constituţională nu a găsit temeiuri pentru a interveni în acest conflict instituţional, lăsând astfel soluţionarea cazului pe rolul instanţei supreme.
Cele şase amânări anterioare au prelungit incertitudinea atât pentru magistraţi, cât şi pentru autorităţile bugetare. Fiecare termen depăşit a amânat un răspuns clar privind sursa finanţării şi calendarul plăţilor. Întârzierea repetată a pronunţării a alimentat tensiuni între sistemul judiciar, care aşteaptă drepturile salariale restante, şi Executiv, care susţine că sumele nu pot fi acoperite fără o rectificare bugetară.
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit prin sentinţa din 5 mai că Guvernul trebuie să asigure integral fondurile, ceea ce implică identificarea resurselor financiare necesare pentru plata drepturilor scadente în 2026. Recursul Guvernului şi al Ministerului Finanţelor contestă această obligaţie, iar ICCJ urmează să decidă dacă sentinţa rămâne definitivă sau dacă este modificată.
Miza financiară este semnificativă: 4,8 miliarde de lei reprezintă o povară importantă pentru bugetul de stat, iar o decizie favorabilă magistraţilor ar obliga Executivul să găsească soluţii rapide pentru acoperirea sumelor. În lipsa unei rectificări bugetare, plata ar putea afecta alte capitole de cheltuieli sau ar putea necesita împrumuturi suplimentare.
Decizia ICCJ este aşteptată cu interes atât în rândul magistraţilor, cât şi al autorităţilor. O hotărâre care confirmă sentinţa Curţii de Apel Bucureşti ar obliga Guvernul să pună în aplicare de urgenţă măsurile bugetare necesare. O eventuală admitere a recursului ar putea întârzia sau reduce plata drepturilor restante, ceea ce ar prelungi conflictul dintre sistemul judiciar şi Executiv.
Până la pronunţarea deciziei, rămâne neclar modul concret în care vor fi acoperite sumele. Cert este că joi, după şase amânări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să ofere un răspuns definitiv în acest dosar care priveşte direct independenţa financiară a magistraţilor şi echilibrul bugetar al statului.
6