Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele opt luni ale anului 2026, ajungând la 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, față de 86,36 miliarde de lei (4,51% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea nominală este de aproximativ 27 miliarde de lei, adică un declin de circa 31%, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Îmbunătățirea soldului bugetar vine pe fondul unei creșteri a veniturilor totale cu 11,4% față de anul precedent, un aport important având încasările din TVA. În același timp, cheltuielile totale au crescut cu doar 4,2%, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului. Cu toate acestea, povara dobânzilor a continuat să crească accelerat.
Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025, o creștere de 26,7%. Ministerul Finanțelor recunoaște că această evoluție reprezintă o presiune importantă asupra bugetului. «Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice», au transmis reprezentanții instituției.
Pe partea de cheltuieli, evoluțiile sunt diferite. Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, aproximativ 3,8%, față de primele opt luni din 2025. Ministerul Finanțelor explică scăderea prin reducerile unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și prin măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.
În schimb, cheltuielile pentru bunuri și servicii — utilități, materiale, întreținere, reparații și alte servicii necesare funcționării instituțiilor publice — au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile au crescut cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei, aproape 70% din plăți mergând către proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile aferente perioadei 2021–2027.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că este obligatoriu să fie păstrată o abordare prudentă în perioada următoare, având în vedere riscurile generate de creșterea costurilor datoriei publice. El a subliniat că consolidarea fiscală rămâne o prioritate pentru a menține deficitul sub control și a reduce necesarul de finanțare.
Chiar dacă deficitul a scăzut sub pragul de 3% din PIB, costul tot mai mare al dobânzilor limitează spațiul fiscal disponibil pentru alte cheltuieli. În termeni nominali, factura dobânzilor a depășit 42 de miliarde de lei, o sumă care ar putea finanța o parte semnificativă din investițiile publice. Reducerea deficitului rămâne astfel un obiectiv fragil, dependent de menținerea disciplinei bugetare și de continuarea absorbției fondurilor europene.
3