Importurile de energie electrică ale României din perioada august-septembrie 2026 au fost asigurate prin mecanismul de cuplare a piețelor europene de energie, nu prin contracte bilaterale cu statele vecine, a explicat conducerea Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Explicațiile vin după ce producția națională a scăzut din cauza secetei în bazinul Dunării, care a redus volumele generate de hidrocentrale, și după oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă.
Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică și este operată de Nuclearelectrica, companie listată la Bursa de Valori București și controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Al doilea reactor nuclear a fost oprit pe 13 august, din cauza scăderii nivelului fluviului în bazinul de aducțiune pentru răcirea instalațiilor.
În răspunsul semnat de cei patru membri ai Directoratului Transelectrica, inclusiv președintele Ștefăniță Munteanu, sunt detaliate procedurile care s-au activat pentru susținerea consumului național. Operatorul național este, de asemenea, o companie listată și controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.
«Schimburile comerciale de import/export de energie electrică se realizează în limita capacităților transfrontaliere disponibile din punct de vedere tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, în mod explicit sau implicit, în funcție de graniță și de orizontul de timp pentru care se realizează tranzacțiile», au transmis șefii Transelectrica.
Potrivit oficialilor, în cazul alocării explicite, capacitatea de transport este câștigată de participanți prin licitație, iar energia necesară este achiziționată ulterior prin intermediul piețelor de energie electrică. Acest tip de alocare este utilizat, în general, pentru alocările pe termen lung, anuale sau lunare.
În cazul alocării implicite, capacitatea de transport și energia sunt tranzacționate împreună prin mecanismul de cuplare a piețelor la nivel zilnic și intrazilnic. Algoritmul pieței cuplate calculează automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici către zonele cu prețuri mai mari, în limita capacităților de transport disponibile.
«În cazul României, granițele România – Ungaria și România – Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, alocarea pe aceste orizonturi de timp fiind de tip implicit. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din funcționarea cuplată a piețelor zilnice și intrazilnice reprezintă aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană și este direcționat către zona deficitară, pe baza algoritmului de maximizare a bunăstării sociale», au transmis membrii Directoratului Transelectrica.
Schimburile comerciale pe graniță, direcție și orizont de timp se regăsesc pe ENTSO-E, platforma de transparență la nivel european, au precizat oficialii.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că, atunci când se activează acest mecanism, chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, aceasta nu a fost neapărat produsă în statul respectiv. «România cumpără energie printr-o piață europeană comună. Când avem nevoie de energie, sistemul găsește oferte disponibile și stabilește pe unde poate intra energia în țară. În august–septembrie 2026, aproximativ 70–75% din importurile comerciale au fost stabilite prin acest mecanism pentru piața de a doua zi și cea din aceeași zi. Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo», a detaliat expertul.
Conform datelor analizate de Dumitru Chisăliță din platforma ENTSO-E, pentru perioada 26 august–24 septembrie 2026, energia măsurată la frontieră a intrat în România astfel: din Bulgaria – 624 GWh, din Ungaria – 187 GWh și din Serbia – 17,3 GWh. În același interval, România a trimis energie și în sens invers: 68,6 GWh spre Bulgaria, 71,2 GWh spre Ungaria și 166 GWh spre Serbia.
«Diferența lor rezultă cantitatea netă care a rămas în România provenind din țara vecină, dar fără să știm dacă a fost produsă acolo sau a venit din altă țară», a explicat Dumitru Chisăliță. Datele disponibile nu indică țara în care a fost produsă energia, ci doar statul prin care aceasta a ajuns la frontiera României.
2