Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul formulat de organizația non-guvernamentală Bankwatch România, filiala Cluj, împotriva autorizației de construire a gazoductului Tuzla – Podișor. Decizia nr. 4768/2026, pronunțată la 4 noiembrie 2026, este irevocabilă și încheie un litigiu care a durat mai mulți ani. Instanța a respins și recursul incidental formulat de Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale.
Litigiul vizează autorizația de construire pentru o conductă de transport a gazelor lungă de aproximativ 308 kilometri, a cărei valoare depășește 500 de milioane de euro. În dosar, alături de Transgaz, figurau ca pârâte Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Monitorizarea și Atenuarea Permanentă a Modificărilor (ANMAP). Hotărârea Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025 fusese deja menținută, iar ÎCCJ a confirmat-o în final. Practic, decizia supremă închide calea judiciară prin care organizația încerca să conteste autorizația.
Instanța de fond reținuse că dreptul de a acționa în justiție al Bankwatch era prescris. Organizația formulase mai multe plângeri prealabile succesive pe același subiect, iar judecătorii au considerat că acțiunea în instanță nu mai putea fi admisă în termenele legale. Argumentul prescripției a stat, astfel, la baza soluției pronunțate în primă instanță și a fost menținut în apel și în recurs, ceea ce arată că disputa nu a fost tranșată pe fond, ci pe excepția de procedură.
Între timp, conducta a fost finalizată și pusă în funcțiune de Transgaz. Gazoductul transportă gazul din zăcământul offshore Neptun Deep în sistemul național de transport, iar prin el ajunge pe uscat producția din Marea Neagră. Investiția de aproximativ 4 miliarde de euro din zona Neptun Deep este operată de OMV Petrom, Romgaz fiind partenerul proiectului. Producția offshore este programată să înceapă până la sfârșitul primei jumătăți a anului 2027, ceea ce face ca infrastructura de transport să fie un element esențial al calendarului de punere în valoare a resursei.
Ministerul Energiei susține că orice întârziere generată de contestațiile în justiție crește costurile proiectului și amână accesul consumatorilor din România la gazul produs în țară. În acest context, ministrul energiei, Dumitru Chisăliță, a salutat public rezultatul procesului. Potrivit comunicatului instituției, prelungirea disputelor ar reprezenta un risc pentru securitatea energetică a țării, în condițiile în care gazele din Marea Neagră sunt considerate esențiale pentru reducerea dependenței de importuri.
Decizia ÎCCJ are efect practic asupra unui proiect deja finalizat, astfel că dezbaterea despre autorizație nu mai poate schimba traseul conductei sau momentul punerii sale în funcțiune. Rămâne deschisă doar discuția despre cât de repede pot fi folosite resursele din Neptun Deep, un obiectiv în care autoritățile și-au legat mesajul de securitatea energetică a României.
1