Peste 100 de companii industriale europene au semnat o scrisoare comună prin care se opun reformei sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de carbon al Uniunii Europene. Semnatarii, printre care se află Covestro, Evonik, Wacker Chemie, divizia de oțel a Thyssenkrupp și Voestalpine, avertizează că schimbările propuse ar putea accelera un proces pe care îl consideră deja început: dezindustrializarea continentului. Scrisoarea a fost raportată de agenția Reuters și preluată de Mediafax și G4Media.
În document, companiile susțin că reforma ar putea duce la creșterea costurilor de producție, ceea ce ar putea determina închiderea unor fabrici sau mutarea activității în afara Europei. Argumentul central al semnatarilor este că, în lipsa unei protecții adecvate, producătorii europeni ar ajunge să concureze cu firme din state care nu impun costuri similare pentru carbon. Industriașii atrag atenția că fiecare fabrică închisă sau relocată înseamnă pierderi de locuri de muncă și de capacitate industrială, iar efectele s-ar resimți în lanțurile de aprovizionare din întreaga Uniune.
Sistemul actual, cunoscut sub numele de EU ETS, funcționează pe baza unor certificate de emisii, fiecare certificat echivalând cu o tonă de CO2 emisă de o instalație industrială. Pentru firmele care nu beneficiază de exceptări, costul acestor certificate se adaugă direct la cheltuielile de producție. Pentru anumite industrii grele, sistemul prevede acordarea gratuită a unor certificate. Potrivit companiilor, această regulă le protejează de concurența din afara UE, unde nu există costuri echivalente pentru carbon.
Comisia Europeană a prezentat reforma sistemului ETS în iulie. Propunerea prevede acordarea certificatelor gratuite doar firmelor care se angajează să investească în reducerea emisiilor. Producătorii semnatari cer însă menținerea sistemului actual, fără obligații suplimentare de investiții, susținând că exigența ar împovăra tocmai companiile care au cel mai mare nevoie de sprijin pentru a rămâne competitive.
Dincolo de certificate, companiile indică mai multe condiții pe care le consideră necesare pentru ca tranziția către emisii reduse să fie viabilă. Printre ele se numără prețurile energiei, starea infrastructurii, accesul la finanțare și existența unei cereri reale pentru produsele cu emisii reduse. Fără aceste condiții, spun semnatarii, investițiile în tehnologii mai curate rămân greu de justificat economic. Ei cer, de asemenea, ca veniturile obținute din licitarea certificatelor să fie folosite pentru modernizarea industriei europene, nu doar pentru alte destinații din bugetul Uniunii.
Reforma urmează să fie supusă votului Parlamentului European în decembrie. Până atunci, dezbaterea rămâne deschisă, iar analiștii au revizuit în sus estimările privind prețul carbonului, un factor care, în opinia industriașilor, sporește presiunea asupra producătorilor din Uniune. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va accepta condițiile cerute de industrie sau va păstra linia propusă de Comisie.
2