Rusia este suspectată că a declanșat o nouă campanie de sabotaj împotriva fabricilor europene care furnizează armament Ucrainei, potrivit unei evaluări a serviciilor occidentale de informații citate de The Telegraph. În ultimele luni, incendii și explozii au fost înregistrate la unități de producție din Estonia, Bulgaria, Italia și Cehia, iar anchetatorii verifică în mai multe dintre aceste cazuri o posibilă implicare a Moscovei. Operațiunile ar fi calculate astfel încât să afecteze lanțurile de aprovizionare ale Kievului și să testeze reacția NATO, fără a atinge pragul care ar putea determina activarea Articolului 5 privind apărarea colectivă.
Cel mai recent incident investigat s-a produs în Estonia, unde o clădire a companiei Milrem Robotics din Tallinn a fost incendiată pe 15 august. Compania este unul dintre cei doi furnizori străini de vehicule terestre fără pilot pentru armata ucraineană. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia, fiind suspectați că au provocat incendiul. Premierul estonian Kristen Michal a declarat că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre un act de sabotaj și dacă Rusia a fost implicată. Autoritățile letone nu au acuzat direct Moscova, dar au precizat că suspecții au fost reținuți în baza legislației care îi vizează pe cei care „oferă asistență unui stat străin în acțiuni îndreptate împotriva altui stat”.
Alte două incidente s-au produs în august la fabrici importante de armament din Bulgaria și Italia. Pe 10 august, o explozie puternică a afectat o unitate a EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria, care fabrică inclusiv muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul ar fi pornit de la un camion aflat lângă un depozit. Trei zile mai târziu, o explozie s-a produs la fabrica de muniție KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma, precedată de un incendiu izbucnit dintr-o cauză încă necunoscută într-o secție în care era procesat praful de pușcă. Autoritățile italiene și bulgare au evitat să asocieze incidentele cu Rusia, în lipsa unor dovezi.
În Cehia, un incendiu a distrus aproape în totalitate, la începutul acestui an, o fabrică de drone și echipamente de termoviziune pentru Ucraina, iar patru persoane au fost reținute într-o anchetă care verifică o posibilă implicare a Moscovei. De asemenea, Lituania a trimis în judecată șase persoane acuzate că au încercat să incendieze o fabrică ce furniza Kievului echipamente pentru scanarea undelor radio.
Evaluarea serviciilor occidentale arată că agenția rusă de informații militare GRU și-ar fi schimbat metoda de lucru. În locul agenților special instruiți și trimiși direct în țările vizate, Moscova ar folosi acum membri ai grupărilor infracționale și intermediari locali. „Din experiența noastră, nu vedem ofițeri GRU venind fizic în țara noastră. Ei rămân în Rusia, unde sunt în siguranță. Nu își asumă riscuri pentru propria securitate operațională și fizică”, explica în martie Normunds Mežviets, șeful serviciului de securitate al Letoniei. Ofițerii GRU ar recruta intermediari din lumea interlopă prin aplicații precum Telegram, iar aceștia caută apoi persoane dispuse să execute diferite misiuni în schimbul unor plăți în criptomonede. Unii dintre cei recrutați nici măcar nu ar ști că acționează în interesul Rusiei, ceea ce face mult mai dificilă atribuirea atacurilor.
Serviciile occidentale cred că această campanie urmărește și să provoace neînțelegeri între membrii NATO. Polonia și statele baltice acuză deschis Rusia pentru acțiunile ostile desfășurate pe teritoriul european, în timp ce țări precum Italia sau Germania sunt mai prudente și evită să indice Moscova în lipsa unor dovezi clare, inclusiv de teama unei escaladări. După exploziile care au distrus conductele Nord Stream, mai mulți oficiali europeni au avertizat că un atac de o asemenea amploare ar putea conduce la activarea Articolului 5. În cazul incidentelor mai mici și greu de atribuit, reacția aliaților a fost însă mult mai rezervată. Potrivit evaluării citate de The Telegraph, fiecare operațiune rămasă fără răspuns îi oferă Rusiei informații despre cât de departe poate împinge limitele NATO.
Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a descris în repetate rânduri presupusele acțiuni de sabotaj rusești drept „nesăbuite și periculoase” și a cerut un răspuns „clar, rapid și decisiv”. „NATO continuă să-și consolideze reziliența și să îmbunătățească instrumentele de care dispune pentru contracararea acțiunilor hibride. Monitorizăm activitățile ostile desfășurate împotriva aliaților, inclusiv pe cele realizate prin intermediari”, a transmis un oficial al Alianței.