Ministerul rus al Apărării a anunțat la 30 august că forțele armate au început pregătirile pentru lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moscova a prezentat această decizie drept un răspuns la atacurile asupra infrastructurii civile și a sectorului de combustibili și energie din Rusia.
Comunicatul spune că militarii acționează „în conformitate cu instrucțiunile primite”, dar nu precizează cine a emis aceste instrucțiuni. Detaliul este relevant deoarece unele postări distribuite online atribuie ordinul direct lui Vladimir Putin. Numele președintelui rus nu apare însă în textul original al Ministerului Apărării, iar Interfax, care a relatat declarația, nu l-a indicat drept autor al ordinului.
Amenințarea privind infrastructura energetică este, în schimb, explicită și a fost urmată de noi atacuri. La 31 august, Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit infrastructură energetică, de transport și centre logistice din Ucraina. În seara aceleiași zile, rachete și drone rusești au atacat centrala de termoficare din Odesa, parte a grupului Naftogaz.
Naftogaz a anunțat că o parte a echipamentelor principale și auxiliare a fost avariată. Echipele lucrează la îndepărtarea resturilor, urmând ca o evaluare tehnică completă să stabilească amploarea reparațiilor și pașii necesari pentru funcționarea instalației.
Pentru România, un alt element al atacului este direct relevant. În noaptea de 1 septembrie, loviturile rusești din regiunea Odesa au avariat infrastructură portuară și de export, precum și punctul de trecere Orlivka de la granița cu România. Activitatea punctului a fost suspendată temporar. Atacul arată că efectele campaniei ruse ajung până la infrastructura transfrontalieră dintre Ucraina și un stat membru NATO și UE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la 1 septembrie că Rusia încearcă să distrugă sistemul energetic și infrastructura Ucrainei și că amploarea atacurilor a crescut din august. În acest context, presiunea asupra sudului Ucrainei combină trei vulnerabilități: energia, exporturile și trecerile de frontieră.
Ministerul rus al Apărării nu a publicat o dată pentru campania de lovituri masive și nici o listă a obiectivelor vizate. Prin urmare, comunicatul nu permite anticiparea unui moment exact al următorului atac. Totuși, lovirea centralei din Odesa și a infrastructurii de lângă frontiera română arată că operațiunile împotriva obiectivelor energetice și logistice continuă deja.
Pentru București și pentru autoritățile locale din zona Dunării, evoluția situației va depinde de intensitatea atacurilor din regiunea Odesa și de efectul lor asupra rutelor de frontieră. Orice nouă lovitură asupra infrastructurii de lângă România poate avea consecințe imediate asupra transportului, comerțului și măsurilor de securitate de pe flancul estic al NATO.