Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat un mecanism fiscal prin care cinci societăți din domeniul recrutării și plasării în România a lucrătorilor proveniți din Asia au diminuat obligațiile fiscale datorate bugetului de stat cu peste 6,2 milioane de lei. Verificările au fost declanșate în urma unei analize de risc, potrivit unui comunicat al ANAF.
Inspectorii au stabilit că societățile verificate au înregistrat în evidențele financiar-contabile facturi emise de alte trei societăți comerciale, a căror valoare cumulată depășește 32 de milioane de lei. Documentele vizau avansuri și presupuse prestări de servicii, însă controalele au arătat că acestea nu aveau la bază operațiuni cu un conținut economic real.
Prin introducerea facturilor în contabilitate, firmele beneficiare puteau reflecta cheltuieli artificiale și puteau solicita deduceri fiscale de TVA, reducând astfel sumele datorate bugetului de stat. Mecanismul a funcționat în sectorul recrutării și plasării forței de muncă din afara Uniunii Europene, o piață care s-a extins pe fondul cererii tot mai mari a companiilor din România pentru angajați din state asiatice.
Ancheta antifraudă a vizat cinci societăți, iar prejudiciul identificat depășește 6,2 milioane de lei. Valoarea facturilor care au stat la baza mecanismului este de peste cinci ori mai mare, ceea ce indică amploarea operațiunilor analizate de inspectori. ANAF nu a precizat dacă societățile implicate vor fi sancționate sau dacă dosarul va fi înaintat parchetului.
Verificările DGAF fac parte din eforturile mai largi de combatere a evaziunii fiscale și a fraudelor din domeniul recrutării de personal din afara spațiului comunitar. Cazul scoate la iveală vulnerabilități într-un sector care a crescut accelerat în ultimii ani, pe măsură ce tot mai multe firme românești apelează la muncitori din Asia pentru a acoperi deficitul de forță de muncă.
Potrivit ANAF, inspectorii continuă analiza documentelor și a tranzacțiilor derulate de cele cinci societăți, pentru a stabili întregul lanț al operațiunilor și eventualele ramificații. Instituția nu a oferit detalii despre identitatea firmelor implicate sau despre perioada exactă în care s-au derulat operațiunile.
Un astfel de mecanism fiscal bazat pe facturi fictive este considerat de autorități o formă de fraudă organizată, care afectează direct bugetul de stat și concurența loială între companiile din același sector. Cazul rămâne în atenția inspectorilor antifraudă, care urmează să decidă măsurile legale ce se impun.
3