Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvernul României și de Ministerul Finanțelor în procesul privind restanțele salariale ale magistraților, menținând astfel hotărârea pronunțată pe 5 mai de Curtea de Apel București. Decizia este definitivă și obligă executivul să plătească sume restante prin care magistrații și-au majorat singuri salariile, prin sentințe definitive, o parte dintre aceste obligații fiind vechi de peste un deceniu.
Potrivit hotărârii menținute, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să facă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor destinate achitării restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea acesteia în executare. În caz de întârziere, hotărârea prevede penalități de 1% pe zi din suma datorată, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Raportate la o datorie estimată la 5 miliarde de lei, penalitățile de 1% ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere, deși aplicarea efectivă și baza de calcul a acestora trebuie analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.
Suma totală, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat. Cele circa 5 miliarde de lei pe care statul trebuie să le asigure pentru plata restanțelor salariale ale magistraților reprezintă echivalentul a peste 1,15 milioane de salarii minime brute lunare, calculate la valoarea de 4.325 de lei, în vigoare de la 1 iulie 2026. O altă comparație relevantă este cu alocațiile pentru copii: potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, statul a plătit în septembrie 2026 peste 1,139 miliarde de lei pentru alocațiile aferente lunii august, de care au beneficiat aproape 3,4 milioane de copii. Astfel, suma datorată magistraților este echivalentă cu peste patru luni de alocații pentru toți copiii din România.
Dimensiunea obligației financiare poate fi comparată și cu investițiile din sănătate. Cele 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, depășesc valoarea cumulată a împrumuturilor contractate de România de la Banca Europeană de Investiții pentru construirea celor trei spitale regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova. Împrumuturile pentru cele trei spitale însumează 923 de milioane de euro: 250 de milioane pentru Iași, 305 milioane pentru Cluj și 368 de milioane pentru Craiova. Comparația privește exclusiv finanțarea prin împrumuturi BEI, nu costul total al spitalelor.
Decizia instanței supreme vine înaintea votului de învestitură pentru vineri, 16 octombrie, pentru Guvernul condus de Luca Niculescu. Viitorul Executiv ar urma să fie susținut în principal de PSD, care a validat politic intrarea la guvernare și o listă de 11 miniștri. Celelalte portofolii vor fi ocupate de tehnocrați, între care Alexandru Nazare, propus să continue la Ministerul Finanțelor. Problema este una semnificativă pentru construcția bugetară. România are pentru 2026 o țintă legală de deficit bugetar de 6,2% din PIB, iar pentru anul viitor plafonul este de 5,1% din PIB. O obligație suplimentară de aproximativ 5 miliarde de lei ar putea reduce spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli, în funcție de calendarul plăților, de fondurile deja prevăzute în buget și de măsurile de acoperire a sumelor restante.
Hotărârea definitivă pune presiune pe viitorul Cabinet, care va trebui să gestioneze obligațiile financiare rezultate din acest litigiu imediat după învestitură. Rămâne de văzut cum va fi acoperită suma, în condițiile în care termenul de 10 zile curge de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar întârzierea atrage penalități semnificative. Instanța a stabilit că executivul trebuie să facă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor, inclusiv prin rectificare bugetară, ceea ce implică o decizie politică rapidă și o coordonare cu Ministerul Finanțelor.
4